Commenced in January 2007
Frequency: Monthly
Edition: International
Paper Count: 33122
A Type of Urban Genesis in Romanian Outer-Carpathian Area: the Genoan Cities
Authors: Denis Câprâroiu, Gica Pehoiu
Abstract:
The Mongol expansion in the West and the political and commercial interests arising from antagonisms between the Golden Horde and the Persian Ilkhanate determined the transformation of the Black Sea into an international trade turntable beginning with the last third of the XIIIth century. As the Volga Khanate attracted the maritime power of Genoa in the transcontinental project of deviating the Silk Road to its own benefit, the latter took full advantage of the new historical conjuncture, to the detriment of its rival, Venice. As a consequence, Genoa settled important urban centers on the Pontic shores, having mainly a commercial role. In the Romanian outer-Carpathian area, Vicina, Cetatea Albâ, and Chilia are notable, representing distinct, important types of cities within the broader context of the Romanian medieval urban genesis typology.Keywords: Black Sea, Vicina, Cetatea Albâ, Chilia.
Digital Object Identifier (DOI): doi.org/10.5281/zenodo.1331213
Procedia APA BibTeX Chicago EndNote Harvard JSON MLA RIS XML ISO 690 PDF Downloads 1746References:
[1] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 85.
[2] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453). Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucure┼ƒti: Institutul Cultural Rom├ón, 2006, pp. 21-49.
[3] O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV. Contribuţii la studiul politicii orientale veneţiene, Brâila: Editura Istros, 2004; O. Cristea, "Anotimpurile veneţiene: cronica unei hegemonii e┼ƒuate (1204- 1484)", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIIIXVIII), Bucure┼ƒti: Institutul Cultural Rom├ón, 2006, pp. 76-101.
[4] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, p. 100; M. Balard, La Romanie génoise (XIIe-début du XVe siècle), II, Roma: ├ëcole Fran├ºaise de Rome, 1978, p. 850.
[5] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 144.
[6] Gh. I. Brâtianu, "Vicina I. Contributions ├á l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea", in Academie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, t. X, Bucure┼ƒti, 1923; Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935.
[7] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui, identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, pp. 435-459, 1925.
[8] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, p. 47.
[9] ┼×t. Olteanu, "Comerţul pe teritoriul Moldovei ┼ƒi Ţârii Rom├óne┼ƒti ├«n secolele X-XIV", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 22, no. 5, p. 865, 1969; R. Ciobanu, "Aspecte ale civilizaţiei portuare din Dobrogea la sf├ór┼ƒitul secolului al XIII-lea ┼ƒi ├«n secolul al XIV", in Pontica, no. 3, pp. 297-329, 1970.
[10] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, pp. 48-50.
[11] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, pp. 50-52.
[12] V. Laurent, "La domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paléologue", in Revue Historique du Sud-Est Européen, vol. XXII, pp. 184-198, 1945; R. ┼×t. Ciobanu, "Evoluţia, rolul ┼ƒi ├«nsemnâtatea mitropoliei din Vicina", in Peuce, no. VI, pp. 233-241, 1977.
[13] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei, 1975, p. 451.
[14] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, pp. 56-57.
[15] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui, identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, p. 438, 1925.
[16] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei, 1975, pp. 484-485.
[17] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 149, 1991.
[18] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 93, 1991.
[19] C. C. Giurescu, Probleme controversate ├«n istoriografia Rom├ónâ, Bucure┼ƒti: Editura Albatros, 1977, pp. 143-155.
[20] P. Diaconu, "Despre localizarea Vicinei", in Pontica, no. 3, pp. 275-295, 1970.
[21] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, p. 102.
[22] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935, p. 56.
[23] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 184-186, 1993.
[24] Gh. Brâtianu, "Les origines de la guerre de Curzola (1294-1299) entre G├¬nes et Venise", in Mélanges d-histoire générale, vol. I, Cluj, 1927, pp. 94-98; O. Cristea, O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV. Contribuţii la studiul politicii orientale veneţiene, Brâila: Editura Istros, 2004, pp. 36-37.
[25] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453). Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucure┼ƒti: Institutul Cultural Rom├ón, 2006, pp. 31-34.
[26] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453). Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucure┼ƒti: Institutul Cultural Rom├ón, 2006, pp. 187-189.
[27] ┼×t. Andreescu, "Note despre Cetatea Albâ", in Din istoria mârii Negre (Genovezi, rom├óni ┼ƒi tâtari ├«n spaţiul pontic ├«n secolele XIV-XVII), Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 2001, p.10.
[28] A. Pippidi, Contribuţii la studiul legilor râzboiului ├«n evul mediu, Bucure┼ƒti: Editura Militarâ, 1974, p. 247.
[29] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, p. 193, 1993.
[30] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 193-195, 1993.
[31] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, pp. 122-123.
[32] M. ┼×lapac, "Imaginea ora┼ƒului Chilia ├«n lumina surselor documentare", in Historia Urbana, vol. X, no. 1-2, pp. 27-43, 2002.
[33] O. Iliescu, "Localizarea vechiului Licostomo", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 25, no. 3, pp. 435-462, 1972; G. Airaldi, "I Genovesi a Licostomo nel sec. XIV", in Studi medievali, s. 3, no. XIII, pp. 967-981, 1972; V. Cioc├óltan, "Chilia ├«n primul sfert al secolului al XV-lea", in Revista de istorie, vol. 34, no. 11, pp. 2091-2096, 1981; ┼×t. Andreescu, "Une ville disputée: Kilia pendant la première moitié du XVe siècle", in Revue roumaine d-Histoire, vol. XXIV, no. 3, pp. 217-230, 1985.
[34] Gh. Pungâ, "Consideraţii privitoare la cetatea Chilia Nouâ", in Studii de istorie medievalâ ┼ƒi de ┼ƒtiinţe auxiliare, vol. I, Ia┼ƒi, 1999, pp. 85-104; ┼×t. Andreescu, "Note despre cetatea Chilia", in Pontica, no. XXXII, pp. 225-232, 1999.
[35] ┼×t. Andreescu, Din istoria mârii Negre, Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 2001, p. 35.
[36] F. Miklosich and J. M├╝ler, Acta et diplomata graeca medii aevi sacra et profana, vol. I, Viena, 1860, p. 95; O. Iliescu, "Localizarea vechiului Licostomo", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 25, no. 3, pp. 439-440, 1972.
[37] P. Lemerle, L-Emirat d- Aydin, Byzance et l-Occident. Recherches sur la geste d-Umur-Pacha, Paris, 1957; M. Alexandrescu-Dersca, "L-expédition d-Umur Beg d-Aydin aux bouches du Danube (1337 ou 1338)", in Studia et acta orientalia, no. 2, 1960.
[38] G. Pistarino, Notai Genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia d'a Antonio di Ponz├▓ (1360-1361), Genova, 1971.
[39] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 1998, pp. 179-180.
[40] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453). Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucure┼ƒti: Institutul Cultural Rom├ón, 2006, pp. 41-42.
[41] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I, Bucure┼ƒti: Editura Academiei, 1977, p. 39.
[42] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I, Bucure┼ƒti: Editura Academiei, 1977, p. 87.
[43] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I, Bucure┼ƒti: Editura Academiei, 1977, p. 49.